Articulatia temporo mandibulara scribd


Exist particulariti care o diferentiaz i fac din aceasta o articulatie unic, deoarece: 1.

Bine ați venit la Scribd!

Suprafeele articulare sunt acoperite cu un esut fin fibra-cartilaginos care se pierde treptat cCitre poriunea posterioara a fosei glenoide. Discul articular este fixat posterior printr-un esut elastic bogat vaseularizat i inervat, cunoscut sub numele de ligament retrodiseal sau zona bilaminara. Aceasta zon3 permite mobilizarea discului n timpul micCirilor mandibulei.

Ligamentul retrodiscal prezinta n partea superioara un manunchi de fibre elastice care leaga posterior discul de osul timpanic iar n partea inferioara fibre de colagen care leaga discul de condilul mandibulei. Poriunile mediala i laterale ale discului se leaga ferm de capsula ligamentara i condilul mandibular.

Sunteți pe pagina 1din 9 Căutați în document Articulatia temporo mandibulara Articulatia temporo mandibulara, sau prescurtat ATM, este cea mai evoluata si complexa articulatie a organismului, cu mobilitate dubla, in doua etaje, care receptioneaza indirect dar continuu presiunile ocluzale. Contribuie la indeplinirea functiilor sistemului stomatognat : masticatia, fonatia, functia ocuzala. Articulatia temporo mandibulara este o articulatie dubla, de tip condilian, cu un compartiment superior supradiscala, disco-temporal si unul inferior infradiscal, condilo-discal. Miscarea ATM corelata cu miscarea dintilor Elementele componente ale articulatie temporo mandibulare: - elemente craniene fosa mandibulara cu tuberculul articular ; - elemente mandibulare condilul mandibular ; - elemente comune discul articular, capsula articulara si ligamentele. Componenta craniana Este reprezentata de cavitatea glenoida numita si fosa mandibulara si tuberculul articular.

Ligamentele articulare mpreuna cu meniscul articular i suprafeele osoase, nconjura i stabilizeaza ntreaga articulaie, constituind capsula articulara. Muchii masticatori se clasifica n doua grupe: 1.

Disfunctii cranio-mandibulare – Cum functioneaza articulatia temporo-mandibulara

Muchi cu aciune primara muchi primari ; 2. Muchi cu aciune secundara muchi accesori. Muchi rldleltorl Din prima grupa fac parte muchii temporal, maseter, pterigoian medial intern i pterigoidian lateral extern.

tratamentul cu ulei de chimen negru al genunchiului

I nervaia motorie este asigurata de nervul trigemen mai exact nervul mandibular i de un ram al acestuia -nervul auriculo-temporal, ce asigura inervaia mixta senzitiva i motorie. Din a doua grupa fac parte muchii suprahioidieni digastric, milohioidian, geniohioidian i stilohioidianinfrahioidieni sternohioidian, tirohioidian i omohioidian i muchiul platisma Fig, 13,1Vascularizaia articulaiei este asigurata de: artera temporala superficiala n regiunea posterioara, artera meningee medie n regiunea anterioara i artera maxilara n regiunea interna.

Termenul de.

  1. Disfunctii cranio-mandibulare - Tratamente de top la Clinica Dr. Dragus
  2. ATM este cea mai complexa articulatie din organismul uman.
  3. Articulatia Temporo Mandibulara
  4. Dureri la nivelul picioarelor în tratamentul articulațiilor șoldului
  5. Durere în articulația umărului cu o respirație profundă

Aceasta utilizare incorecta a termenului a creat multa confuzie n sistematiza rea patologiei i implicit a tratamentului afeciunilor articu l aiei tem poromandibulare.

Patologia ATM poate fi sistematizata n doua categorii distincte: Extra-articulara - caracterizata prin dureri iradiate cervicofacial care limiteaza funciona litatea corecta a articulaie.

tratament articular dislocare fractură

Artrita pe tratamentul mâinilor musculaturii Musculatura suprah ioidiana masticatorii. Fig Intra-articulara - reprezentata de procese patologice care apar n structurile proprii ale ATM: 1.

Articulatia temporo mandibulara adica articulatia gurii si implicatii in stomatologie

Majoritatea numelor date n literatura de specialitate sindromului, fac referire la factorii etiologici: unii autori vorbesc despre tulburari "oeluzo mandibulare" sau. Ali autori scot n evidenta simptome i propun termene ca "sindromul disfunciei dureroase", "disfuncie dureroasa miofasciala" sau o combinatie a celor mai importante doua simptome, durerea i dis funcia: "sindromul algodisfuncional al ATM". Etiopatogenie in cazul sindromului algodisfunctional al ATM, dovezile tiintifice care sa sustina un factor etiologic primar sunt absente.

tratament comun cu lavrushka

Simptomatologia elinica ntlnita, mpreuna cu rezultatele pe termen scurt i lung ale diferitelor metode de tratament utilizate, reflecta etiologia complexa a sindromului algodisfuncional al ATM.

Teoria deplaslirii mecanice Prentis5, Monson i ulterior, Costen au subliniat faptul ca deplasarea distala a condilului dupa modificarea oeluziei, ca urmare a pierderii molarilor i premolarilor, provoaca sindromul algodisfunctional al ATM comprimnd nervul auriculotemporal sau dezvoltnd o presiune directa asupra urechii i a trompei lui Eustache. De atunci, sa demonstrat elar ca baza exelusiv anatomica a sindromului Costen nu este acceptabila.

Cu toate acestea. Unii specialiti au sustinut ideea deplasarii mecanice a mandibulei pentru a inel ude modificarile de pOZiie ale condililor n plan sagital i frontal.

Ei accepta o relatie normala conditfosa n oeluzia centrica.

Tratamentul artrodezei articulare calcaneale

Aceti autori considera ca o activitate tonica crescuta a musculaturii mandibulei este rareori nceputul sindromului, ci mai degraba rezultatul dezechilibrului ntre poziia condililor i oeluzia dentara. Astfel, daca pozitia condilului determinata de oeluzie este incorecta sau cnd, dupa apariia edentaiilor ntinse, diferitele aciuni ale musculaturii nu sunt "amortizate" de oeluzie, forele generate vor actiona direct asupra articulaiei i vor produce un sindrom algodisfunqional al ATM.

Prin studierea radiografiilor ATM n diferite incidente, analiza oeluziei i a modelelor de studiu montate n articulator, sau stabilit patru pozitii patologice ale condilului n SAD! Acest concept al deplasarii mecanice se bazeaza pe doua i pateze: Prima afirma ca este posibil sa se determine prin metode radiologiee pozitia optima individuala a articulatia temporo mandibulara scribd in glena, dar minimalizeaza rolul dentitiei, al anatomiei i al modificarilor articulare.

  • Inflamația articulațiilor intervertebrale
  • Prima pagină » stomatologie » Artrita — Afecțiuni ale articulației temporo-mandibulare Artrita — Afecțiuni ale articulației temporo-mandibulare Artrita - Afecțiuni ale articulației temporo-mandibulare Articulația temporo-mandibulară unește mandibula de restul caniului prin intermediul discului articular.
  • Durere persistentă în articulația umărului mâinii drepte
  • Ce pastile poti lua dureri articulare
  • Picioare umflate în articulațiile piciorului

Adversarii acestei ipoteze susin ca nu exista o pozitie "eentTiea" i nici o relatie standard ntre condil i tubereulul articulaT. Chiar daca aceasta pozitie ar exista, ea nu ar putea fi observaU!

gel pentru lubrifierea articulațiilor genunchiului

A doua ipoteza afirna ca se poate stabili poziia de relaie centrica cu ajutorul modelelor de studiu dar i o corelaie intre numarul de dini implicai in ocluzie i disfuncia articulara. Aceasta teorie nu justifica de ce aceleai modificari ale ocluziei nu provoaca intotdeauna sindromul algodisfuncional.

  • Artroza artrita reumatoidă decât a trata
  • Disfunctii cranio-mandibulare — Tratarea si prevenirea diverselor tipuri de disfunctii cranio-mandibulare presupune o abordare interdisciplinara, implicand ortopedie, ortodontie si stomatologie, in functie de istoricul pacientului.
  • Artrita acuta a articulatiei
  • Cum se tratează artrita și artroza picioarelor
  • Exercitii recuperare gonartroza

Teoria neuro-musculara Muli cercetatori articulatia temporo mandibulara scribd drept cel mai acceptabil factor etiologie al sindromului algodisfunctionallipsa armoniei funcionale ntre ocluzia dentara i ATM.

Astfel, ocluzia traumatica este considerata factorul primar care initiaza, agraveaza sau amplifica manifestarile clinice ale SAD. Orice tip de interferena ocluzala poate provoca parafuncii, cum ar fi bruxismul, nsa tensiunile psihice, stresul sau anxietatea sunt factori favorizani a caror prezena este semnalata.

Studiile neuro-electro-fiziologice au aratat existena unui sistem complex de influente inhibitoare i excitatoare intre dinti, mucoasa, articulaie i cortex.

La u Recommended.

artrita articulației tarsal metatarsiene