Tratamentul femelului patella. Tratamentul femelului patella. Capitole similare din alte cărți
Edemele periferice la carnivore coordonate clinico-evolutive și terapeutice DR. București Edemele periferice reprezintă edemaţierea ţesuturilor periferice ca urmare a acumulării de fluide la nivel interstiţial şi îmbracă 2 forme: edemul focal localizat şi edemul difuz generalizat.
C Balsamul articular Sustastin edemelor periferice: predispoziţie de rasă Labrador, Ciobănesc German, Bulldog, Caniche, Dobermanfactori predispozanţi afecţiuni imunmediate, cardiopatii sau alte organopatii, infecţii, intoxicaţii, traumatisme cu afectare tisulară.
Coordonate patogenetice generale ale edemului: În spaţiul interstiţial circulaţia fluidelor inclusiv a apei se realizează continuu. Iniţial, apa trece din patul vascular în spaţiul interstiţial. Ulterior, apa traversează membrana celulelor pentru a intra în citoplasmă ori se întoarce în reţeaua vasculară.
Întoarcerea apei în reţeaua vasculară este controlată de proteine coloide ce induc modificări ale presiunii dintre compartimente. Datorită uşoarei diferenţe de presiune hidrostatică necesară mutării apei din reţeaua atrială şi de forţa coloidă ce promovează întoarcerea apei în reţeaua venoasă rezultă un surplus de apă ce se stochează în spaţiul interstiţial.
Acest exces hidric se drenează în circulaţie prin intermediul sistemului limfatic. În condiţii normale, acest transfer de apă între compartimente nu are loc. Balanţa hidrică între compartimentul extra- şi intracelular este reglată printr-un proces fiziologic bine definit Legea lui Starling a capilarelorcare are la bază 2 factori majori în distribuirea apei forţa hidrostatică şi presiunea on22 Veterinarul n cotică.
În spaţiul interstiţial este prezentă o forţă de sens negativ ce este menţinută de tratamentul femelului patella între forţa oncotică și drenajul limfatic forţa care depăşeşte forţa hidrostatică ce transferă apa din patul vascular. Când balanţa dintre aceşti factori este perturbată rezultatul este, acumularea de lichid ce creează o presiune de sens pozitiv.
Inversarea modificarea presiunii de la sens negativ la sens pozitiv este considerată cauza formării edemului! Alte modificări fiziopatologice asociate formării tratamentul femelului patella creşterea permeabilităţii vasculare, scăderea concentraţiei de proteine şi mucopolizaharide din matricea interstiţială, scăderea drenajului limfatic.
Legea lui Starling descrie 5 cauze ale formării edemului: 1. Edem datorat creşterii presiunii hidrostatice scăderea presiunii oncotice, obstrucţia limfatică 2.
Edem datorat scăderii osmolarităţii 3. Edem produs prin obstrucţie biliară 4.

Edem în urma retenţiei de sodiu 5. Edemul din inflamaţii. Poate fi cauzat de multe stări patologice cel mai frecvent — tromboflebitele. Din anamneză sugestive sunt: edemele membrelor, distensia abdominală, atitudine ortopneică pentru a corecta dispneea. În urma examenului clinic se observă: tumefacția membrelor de diferite grade în funcţie de regiunea afectatăedem submandibular, edem prepuţial, edem scrotal, edem mamar, edem periorbital şi palpebral, alături de intensificarea zgomotelor respiratorii raluri umede.
Diagnostic Diagnosticul presupune confirmarea prezenţei edemului şi stabilirea cauzei producerii lui. Confirmarea edemului subcutanat se poate face prin aplicare de presiune la nivelul regiunii afectate menţinerea amprentei și deplasarea excentric a lichidului.
Sindrom de durere femelă patelă, Știința Arcadia
Pentru stabilirea cauzei care factor sau factori asociaţi balanţei hidrice sunt afectaţi se impune evaluarea componentelor acesteia concentraţia proteinelor plasmatice, masa eritrocitară, nivelul electroliţilor din ser şi presiunea san- gvină. Ecocardiografia sau electrocardiograma sunt indicate în cazurile în care se suspicionează insuficienţa cardiacă în apariţia edemului. Ecografia cavităţii abdominale, toracice şi pericardică permite punerea în evidenţă a prezenţei, tipului şi cantităţii de tratamentul femelului patella acumulat în aceste regiuni.
Tratament Tratamentul presupune: managementul urgenţei în insuficienţa cardiacă, Furosemid creşte rata de excreţie a sodiului la nivel renal, favorizează mobilizarea lichidului din spaţiul interstiţial, vasodilatator pulmonar și sistemic, creşte rata de drenare limfaticăvasodilatatoarele Hidralazin, Nitraţi reduc edemul prin relaxarea sistemului vascular datorită promovării redistribuirii volumului sangvin şi a reducerii presiunii hidrostatice.
Alimente care îți întăresc cartilajele și ligamentele Articulația genunchiului și tratamentul complet pentru cartilajul articular și lichidul sinovial Articulația genunchiului și tratamentul complet pentru cartilajul articular și lichidul sinovial Publicat: Articulația este formată din cartilaj articular, membrană sinovială, ligamente, tendoane, lichid sinovial şi oase. O articulaţie sau încheietura anatomică constituie totalitatea elementelor moi şi dure care unesc între ele două sau mai multe oase vecine. Cele mai multe articulații sunt mobile, permiţând oaselor să se mişte.
Este apreciată ca acumularea unui revărsat cavitar neinflamator în spaţiul peritoneal. Nu poate fi considerată o boală de sine stătătoare.
Are o multitudine de cauze şi este dominată clinic de distensia abdominală, este un semn clinic sever şi trebuie evaluat rapid mai ales remediu pentru entorse și dureri articulare este însoţit de discomfort, dispnee, febră, slăbiciune etc.
De obicei diagnosticul clinic este facil iar cel etiologic destul de dificil. Peritoneul este o membrană seroasă formată din celule mezoteliale aranjate peste un strat de tesut conjuctiv.
Cavitatea peritoneală — virtuală conţine o cantitate foarte mică de lichid —limfă- rolul lubrifiant tratamentul femelului patella porţiunea parietală acoperă fascia transversă a peretelui abdominal, porţiunea viscerală acoperă fascia abdominală. În plan patogenetic, ascita este rezultatul alterării balanţei forţelor de schimb intramembranar a lui Starling. Poate avea ca şi cauze: o creştere a presiunii hidrostatice portale produsă de obstrucţia venoasăscăderea presiunii oncotice a plasmei asociată hipoproteinemieicreşterea permeabilităţii capilarelor endoteliale secundar inflamaţiilor pot cauza apariţia ascitei.
Consecinţă a redistribuirii fluidului extracelular în cavitatea abdominală este scăderea semnificativă a volumului plasmatic şi reducerea debitului cardiac ceea ce produce artroza genunchiului de condroitină sistemului reninangiotensin-aldosteron cu retenţia sodiului şi a apei.
Indiferent de cauză, efectul este creşterea cantităţii de apă şi sodiu din organism. Ascita poate fi de origine: prehepatică, hepatică sau posthepatică. Ascita cu origine prehepatică rară apare ca o consecinţă a creşterii presiunii portale în caz de obstrucţie a venei porte compresiuni realizate de o masă tumorală.
Odată cu creşterea presiunii portale, creşte presiunea hidrostatică, ce determină o hipersecreţie de limfă transsudat.
În cazul inflamaţiilor, mediatorii chimici cresc permeabilitatea endoteliului şi recrutează neutrofile şi fagocite, fapt ce conduce la formarea exsudatului. Exsudatele septice pot fi şi rezultatul unei infecţii bacteriene. Puncţia abdominală este edificatoare în stabilirea naturii lichidului. În cazul în care acumulatul este un transsudat se impune identificarea cauzelor care au dus la apariţia acestuia, cel mai frecvent fiind vorba despre: insuficienţă hepatică cu hipoproteinemie, enteropatie cu pierdere de proteine, nefropatie cu pierdere de proteine, proces neoplazic, hipertensiune portală hepatică sau prehepatică, obstrucţia limfatică.
În cazul transsudatelor modificate, cele mai frecvente cauze sunt reprezentate de: procese neoplazice, obstrucţie limfatică, insuficienţă cardiacă dreaptă, infiltrat pericardic, hipertensiune portală posthepatică, insuficienţă cardiacă dreaptă, efuziune pericardică, neoplazie cardică, dirofilarioză sau compresiuni pe vena cavă caudală.
Revista Veterinarul Stiinta si Practica seria III nr. 19 by Revista Veterinarul - Issuu
Când este apreciată ca fiind limfă, se impune identificarea tratamentul femelului patella dintre principalele cauze şi anume: obstrucţie limfatică, cardiomiopatie, ciroză, cauze genetice, infecţii, obstrucţie intestinală, neoplazie, pancreatită sau traumatisme. Alte situaţii asociate acumlărilor de lichid ascitic sunt reprezentate de: peritonită, hernie diafragmatică, peritonită infecțioasă felină, hepatopatii cronice, neoplazie, pancreatită, hepatosteatoză, uroperitoneu.
Datele clinico-anmanetice pot releva date importante cu privire la cauza producerii acumulării de lichid în cavitatea abdominală în cât timp s-a produs distensia abdominală, creşterea în greutate, intoleranţa la efort etc. La examinarea pacientului se pot observa anormalităţi tratamentul femelului patella palpare: hepatomegalie, splenomegalie sau alte formaţiuni în cavitate, abdomen de batracian-abdomen pendulant în cazul ascitei cronice rezistenţa musculaturii abdominale poate scădearespiraţie dispneică datorită compresiunii lichidului pe diafragmmucoasele aparente sunt cianotice sau anemice, iar la percuţia abdomenului se observă matitate declivă indiferent de poziţia animalului.
Adiţional elemenetelor clinico-evolutive şi anamnetice, examenul radiologic poate ajuta la diferenţierea oraganomegaliilor faţă de alte formaţiuni sau faţa de ascită. Examenul ecografic este specific în stabilirea organului afectat iar modificările de ecogenitate pot fi sugestive în cazurile de neoplazie sau hepatosteatoză.
De asemenea, este util în identificarea acumulărilor de lichid în cantităţi mici. În afară de cazul în care animalul suferă de coagulopatii, alte contraindicaţii în realizarea paracentezei nu există. Complicaţii care pot apărea în urma paracentezei sunt: puncţionarea ficatului sau splinei sau chiar tratamentul tratamentul femelului patella patella tumorii şi contaminare bacteriană a cavităţii peritoneale.
Evaluarea lichidului ascitic trebuie realizată în amănunt și trebuie să conţină măsurarea densităţii, conţinutului în proteine și evaluarea citologică. În funcţie de situaţie, trebuie urmă- 23 rite și valorile creatininei, bilirubinei, a colesterolului și a trigliceridelor. De asemenea, sunt indicate şi examenul complet al sângelui, panel-ul biochimic și analiza urinei. Chiar dacă animalele cu ascită au un conţinut crescut de apă şi sodiu în organism, ele prezintă hiponatriemie cel mai probabil cazată de setea dureri articulare severe după fractură consumul de cantităţi mari de apă.
Hiperkalemia este prezentă datorită scăderii funcţiei tubilor renali distali.
Pentru animelele cu proteinurie trebuie urmărite valorile creatininei şi o biopsie ecoghidată renală poate stabili diagnosticul şi poate caracteriza glomerulonefropatia.
Animalele cu semne de insuficienţă cardiacă congestivă ar trebui evaluate din punct de vedere radiologic, ecocardiografic și electrocardiografic și obligatoriu, trebuie testate în vederea diagnosticării dirofilariozei.
O evacuare rapidă a unei cantităţi mari de lichid ascitic poate duce la hipovolemie şi colaps. Tratament Managementul terapeutic presupune o abordare ţinând cont de următoarele considerente: - intervenţia chirurgicală în cazul animalelor cu hemoperitoneu în urma unui traumatism sau datorat existenţei unui hemangiosarcomcu ruptură de vezică urinară sau biliară sau cu efuziune cu chil. Reprezintă o urgenţă medicală, fiind cauzată de infiltraţia seroasă a ţesutului conjunctiv lax, cu propagare în submucoasă şi cu tratamentul femelului patella acută sau cronică însoţit de insuficienţă respiratorie gravă din cauza stenozei anterioare progresive.
Grupele majore de cauze care pot provoca edemul laringian sunt: stările anafilactice și anafilactoide din urma înţepăturilor de insecte, inhalarea de gaze iritante sau fum, coliere strânse prea tare pe gât, boli infecţioase antraxul, anazarca, pasteureloză sau cărbunele emfizematos etc.
Cunoaşterea osteoporóza u psa producerii edemului laringian este foarte importantă în înţelegerea patogenezei şi în stabilirea tratamentului. În stabilirea diagnosticului de edem laringian se poate apela la utilizarea laringoscopului: tumefierea ţesuturilor moi, reducerea orificiului glotic cu mucoasa lucioasă şi hiperemiată.
Totuşi, indiferent de cauză, din punct de vedere clinic se pot evidenţia următoarele semne clinice: dispnee gravă cu inspirație prelungită, bradipnee, tuse chinuitoare, cianoză şi iminenţă în asfixie. În cazul unei etiologii alergice sau anafilactoide se mai observă și edemul invaziv al capului şi membrelor, epiforă, jetaj seros moderat, agitaţie și pierdere necontrolată de urină și fecale.
Tratament Tratamentul constă în realizarea traheotomiei și fixării canulei traheale care rămâne până la absorbirea edemului. Cantităţile de glucocorticoizi ce trebuie 24 Veterinarul n nr.
Orteză pentru realinierea rotulei Patella Pro Sindrom de durere femelă patelă, Știința Arcadia Care sunt simptomele fracturilor de rotulă?
În cazul edemului cu origine alergică indicate sunt antihistaminicele și diureticele. Este afecţiunea cea mai des întâlnită la câini şi reprezintă acumulare de lichid în cavitatea pericardică.
Nu există predispoziţie de sex dar s-a observat o incidenţă crescută la câinii maturi din rasele de talie mare. La pisici, hidropericardul apare ca un semn clinic asociat peritonitei infecţioase feline.
Fiziopatologia hidropericardului presupune inducerea tamponadei cardiace definită ca și compresiunea cordului prin tratamentul femelului patella de lichid în cavitatea pericardică. Semnele clinice de tamponadă cardiacă pot apărea şi în cazul unei cantităţi mici de lichid. Profilul clinic hemodinamic clasic al tamponadei include puls paroxistic, creşterea şi echilibrarea presiunii diastolice ale ventriculului drept şi stâng şi scăderea debitului cardiac.
Tratamentul femelului patella. suine_2 - [PDF Document]
Pe măsură ce se acumulează lichid, partea dreaptă a cordului, care prezintă tratamentul femelului patella presiune mai scăzută şi pereţi mai subţiri, este compensată mai uşor. Umplerea atriului şi ventricului drept se realizează mult mai greu producând congestia sistemului venos central, cu reducerea debitului cardiac şi apariţia semnelor de insuficienţă cardiacă dreaptă.
Dacă acumularea lichidului se face mai încet, atunci sacul pericardic se poate destinde până la dimensiuni considerabil de mari, motiv pentru care se poate ajunge până la compresiunea pulmonară, a căilor respiratorii importante sau a esofagului.
În cazul în care lichidul se acumulează repede, sacul pericardic nu se poate dilata suficient de repede şi, deci, se poate instala compresiunea cordului până la punctul producerii şocului şi chiar a morţii subite.
Patellar Apprehension Test - Patella Dislocation Knee
Paleta semnelor clinice este remarcabil de mare: letragie, insuficienţă respiratorie, reducerea apetitului, vomă şi distensie abdominală. Ocazional, s-a mai raportat prezenţa polidipsiei, slăbiciune musculară şi tuse. În urma examenului clinic se observă prezenţa zgomotelor cardiace surde, puls slab, mucoase palide şi a scită. Frecvent, distensia jugularelor repezintă un semn sugestiv.
- Qing Min Point Tratamentul femelului patella.
- Tratamentul femelului patella. Capitole similare din alte cărți
- Artroza articulațiilor mici ale tratamentului mâinilor
- Picioare umflate în articulațiile piciorului
- В сущности, именно так, вероятно, и должно быть в связи со столь сильной побудительной причиной.
Alte semne: tahipnee, tahicardie, creşterea timpului de reumplere capilară. Pe lângă dominantele clinice anterior enunţate se impune realizarea de investigaţii complementare, în special de ordin radiologic şi electrocardiografic.
Examenul radiografic - în cazurile de hidropericard cronic cu acumulare mare de lichid, radiografiile toracice arată o siluetă cardiacă medicament pentru dureri articulare și umflături şi globuloasă şi extensia venei cavei caudale.
Vârful sacului pericardic se observă uşor deoarece suferă modificări de mişcare în timpul diastolei şi sistolei. Electrocardiografia - la majoritatea câinilor cu hidropericard, electrocardiograma arată un sinus normal sau tahicardie sinusală. Sunt destul de frecvente aritmiile ventriculare şi, ocazional, se întâlnesc aritmiile supraventriculare.
Complexele QRS cu intensitate tratamentul femelului patella sunt prezente în jumătate din cazurile investigate dar acestea trebuie diagnosticate diferenţial faţă de obezitate şi hipotiroidism.
Analiza lichidului pericardic - valoarea de diagnostic a analizei lichidului pericardic este limitată. La câini, de cele mai multe ori, acesta este sangvinolent sau serosangvinolent.
Transsudatul poate fi întâlnit în insuficienţă cardiacă congestivă, hipolabuminemie şi hernia diafragmatică. Exsudatul poate fi întâlnit în caz de boli infecţioase, stare uremică sau cu caracter idiopatic. Caracterul sanguinolent poate avea în caz de hemangiosarcom, limfosarcom, traumatisme la nivel toracic, ruptura atriului drept sau cu caracter idiopatic.
Ecocardiografia este cea mai sensibilă și non-invazivă metodă de confirmare a hidropericardului. Lichidul pericardic apare ca un spaţiu anecogen în jurul cordului. Tratamentul femelului patella cordului pot apărea mici iar pereţii pot fi îngroşaţi sau pseudohipertrofiaţi datorită compresiunilor pe cord.
Tratament Tratamentul presupune pericardiocenteză paleativă în afecţiunile neoplazice şi de mare ajutor pentru decompresarea cordului în cazul acumulării de lichid în cantitate maresau pericardiotomie subtotală utilizată dacă pericardiocenteza nu a dat rezultate la câinii cu probleme de origine idiopatică. În mod obişnuit, spaţiul pleural conţine o cantitate de 3 până la 5 ml de lichid cu o concentraţie scăzută de proteine care ajută la lubrifiere în timpul mişcărilor respiratorii.
Aceleaşi forţe stabilite de Starling care determină mutarea fluidelor printre pereţii capilarelor sunt responsabile de mutarea fluidelor în spaţiul pleural. Acumulările mari de lichid pleural se pot datora: creşterii presiunii hidrostatice a capilarelor, creşterii permeabilităţii capilarelor, scăderii presiunii oncotice limfatice, îngreunării drenării limfatice. Mediastinul câinilor și pisicilor este, uzual, incomplet şi prin urmare, hidrotoraxul este bilateral. De cele mai multe ori hidrotoraxul este un fenomen secundar unei boli primare.
În cazul transsudatului cauza poate fi hipoalbuminemia cu întreg cortegiul clinicopatogenetic aferent. Transsudatul modificat poate fi întâlnit în caz de insuficienţă cardiacă dreaptă, hidropericard, stenoză tricuspidiană, hipertensiune pulmonară, cardiomiopatie dilataţie sau hipertrofie cardiacăhernie diafragmatică, neoplasm, torsiune de lob pulmonar.
Exsudatul non-septic poate fi întâlnit în caz de tumori, infecţie fungică, chilotorax cronic, peritonită infecţioasă felină, torsiune de lob pulmonar cronică.
Exsudatul septic poate fi întâlnit în caz de plăgi penetrante, ingerare corp străin, ruptură esofagiană, infecţii cu bacterii hematogene. Cel cu caracter hemoragic poate fi întâlnit în traumatisme, tumori, coagulopatii, torsiune de lob pulmonar etc.
Din punct de vedere clinic, caracteristice sunt cele de ordin respirator severitatea lor este în strânsă corelaţie cu cantitatea de lichid acumulată şi cu perioada de dezvoltare.
Modificările respiratorii se datorează şi expansiunii lobului pulmonar normal. Totalitatea acestora poartă numele de respiraţie restrictivă. Efortul respirator se caracterizează printr-o inspiraţie prelungită şi o expiraţie uşoară.

Ca o regulă generală la câinii şi pisicile cu hidrotorax: la ascultaţie, zgomo- tele pulmonare vor fi diminuate, în special în zona ventrală, iar linia de delimitare a zonei cu lichid se face prin ascultaţie şi percuţie şi reprezintă locul trecerii de la zgomote diminuate, surde la zgomote clare. În cazul afectării căilor respiratorii superioare se vor evidenţia zgomote crepitante. Animalele cu hidrotorax sunt tahipneice ca o măsură de compensare datorită capacităţii pulmonare scăzute.
Ocazional, poate apărea tusea. Diagnostic Diagnosticul presupune un examen clinic complet oferă date importante în identificarea cauzei primare. De exemplu, uveita poate alerta clinicianul de posibilitatea existenţei unei inflamaţii generalizate ca în cazul bolilor virale, rickettsiale, fungice, septice sau neoplazice limfosarcom.
Poliadenopatia poate sugera un proces inflamator sau un limfosarcom. Distensia şi pulsaţia jugularelor implică creşterea presiunii de reumplere cardiacă ce poate fi asociată cu cardiomiopatie, hidropericard, stenoză tricuspidiană. Distensia jugulară singură este asociată cu ocluzia torentului sangvin în cordul drept datorată unei formațiuni mediastinale sau unei presiuni intrapericardice foarte mari. Examenul tratamentul femelului patella poate confirma existenţa hidrotoraxului şi chiar a cauzei.
Tratament Managementul terapeutic al pacienţilor cu hidrotorax include restabilirea insuficienţei respiratorii prin toracocenteză. Toracocenteza poate fi folosită şi ca metodă de diagnostic diferenţial între tipurile de acumulări din cavitatea pleurală.
Sindrom de durere femelă patelă Rotula Durerea de la nivelul genunchiului la urcat scarile cum să tratezi durerea în articulație la picior Aparate pentru extensia piciorului cu greutati i Urmatoarele exercitii sunt OK daca nu provoaca durere sau tumefactie: Exercitii de ridicare a membrului in extensie Bicicleta medicinala saua sus, rezistenta minima Presa de picioare sindrom de durere femelă patelă lasati genunchii sa se intoaie mai mult de 90 de grade Exercitii ale muschiului cvadriceps Program de exercitii Urmatorul program de exercitii ar trebui urmat sub supravegherea atenta a unui doctor sau a unui kinetoterapeut. Pentru exercitiile de ridicare ale membrului in extensie sau ridicari scurte, puteti adauga greutati de glezna pentru a creste rezistenta exercitiilor si pentru a mari forta. Incepeti cu mg si mariti gradual cate mg pe saptamana pana cand ajungeti la 2,5 kg. Cum se produce luxația de rotulă producător teraflex de terapie articulară Forum pentru dureri articulare și musculare dureri de genunchi foarte severe, durere în articulația șoldului în timpul exercițiului fizic tratamentul artrozei în matsesta. Din care durere severă în articulația șoldului Artroză Tratamentul cu unguent tratamentul femelului patella artrită, tars - durere la nivelul articulațiilor metatarsiene Artra ajută la durerile articulare.
Medicamentos se impune oxigenoterapie, tratamentul femelului patella şi diuretice. Afecţiunea, prototip al bolii autoimune, se caracterizează prin formarea excesivă de AAc faţă de constituenţii nucleari şi prin leziuni tisulare mediate de CI Substanţele medicamentoase, mai des implicate sunt: blocantele canalelor calciului, inhibitorii enzimelor de conversie ai angiotensinei, terbinafina, procainamida, izoniazida, hidralazina, penicilamina, anticonvulsivantele, diureticele tiazidice, agenţii cu fluorouracil, IFN şi agenţii anti-TNF-α Aceştia induc formarea de Ac-antiself, fenomen cu implicaţii clinice majore.
Sindrom de durere femelă patelă, Boala fracturii de șold
Idiotipii, determinanţi antigenici ai moleculei Ig, sunt imunogeni, comportându-se aidoma Ag, provocând sinteza Ac antiidiotipici, fiind, în esenţă, Ac anti-Ac. Aceştia, la rândul lor, prezintă idiotipi pe situsul combinativ, declanşând sinteza unui alt set de Ac antiidiotipici, motiv pentru care rolul pe care îl deţin, în patogeneza LES, dereglarea reţelei idiotipice, nu poate fi ignorat.
Pe scurt, expunerea la un Ag nu provoacă doar un răspuns anticorpic, ci un lanţ perpetuu de reacţii ale acestuia.
Ac antiidiotipici reglează idiotipia faţă de anti-ADN, în sângele subiecţilor cu LES, prezenţa acestei situaţii fiind asociată cu remisia nr.